Potrivit prevederilor legale insolvența reprezintă acea stare a patrimoniului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe și exigibile.
Potrivit art. 38 din Legea 85/2014 procedura insolvenței poate să fie generală sau simplificată.
Procedura generală a insolvenței include perioada de observație, de reorganizare judiciară și falimentul indiferent dacă acestea sunt parcurse succesiv sau doar una din acestea.
Perioada de observație reprezintă perioada de timp dintre data deschiderii procedurii de insolvență și data confirmării planului de reorganizare sau, după caz, a intrării in faliment.
Reorganizarea judiciară este procedura care se aplică debitorului aflat în insolvență în vederea achitării datoriilor acestuia conform unui program de plată a creanțelor cuprins într-un plan de reorganizare, votat de creditori și confirmat de judecătorul sindic, iar executarea planului de reorganizare nu poate depăși trei ani calculați de la data confirmării acestuia de către judecătorul sindic.
În situația în care planul de reorganizare nu se îndeplinește sau nu a fost propus un plan de reorganizare sau, chiar a fost propus un plan, dar acesta nu a fost votat de către creditori sau confirmat de către judecătorul sindic, debitorul va intra în procedura generală de faliment.
În ceea ce privește procedura simplificată de insolvență, potrivit prevederilor legale, aceasta poate fi accesată de către:
- Profesioniști persoane fizice supuse obligației de înregistrare în registrul comerțului, cu excepția celor care exercită profesii liberale.
- Întreprinderi familiale, membrii întreprinderii familiale.
-Debitorii care fac parte din categoriile prevăzute la alin. (1) și îndeplinesc una din următoarele condiții: nu dețin niciun bun în patrimoniul lor / actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi găsite / administratorul nu poate fi găsit / sediul social sau profesional nu mai există sau nu corespunde adresei din registrul comerțului.
-Persoane juridice dizolvate voluntar, judiciar sau de drept, anterior formulării cererii introductive, chiar dacă lichidatorul judiciar nu a fost numit sau , deși numit, mențiunea privitoare la numirea sa nu a fost înscrisă în registrul comerțului.
- Debitorii care și-au declarat prin cererea introductivă intenția de intrare în faliment.
- Orice persoană care desfășoară activități specifice profesioniștilor, care nu a obținut autorizarea cerută de lege pentru exploatarea unei întreprinderiși nu este înregistrată în registrele speciale de publicitate, fără a se exclude sancțiunile aplicabile pentru lipsa autorizației sau înregistrării respectivei persoane.
Organele care aplică procedura insolvenței sunt: instanțele judecătorești, judecătorul – sindic, administratorul judiciar și lichidatorul judiciar, acestea având obligația legală de a asigura efectuarea cu celeritate a actelor și operațiunilor prevăzute de lege, precum și realizarea, în condițiile legii, a drepturilor și obligațiilor celorlalți participanți la aceste acte și operațiuni.
Important de cunoscut este faptul că, în situația în care procedura insolvenței este deschisă la cererea debitorului, această cerere trebuie înaintată instanței de judecată în termen de 30 de zile de la apariția stării de insolvență și are obligația de a depune odată cu cererea documentele expres prevăzute de lege, iar în caz contrar, judecătorul sindic poate considera această lipsă o recunoaștere a stării de faliment și va pronunța o sentință de intrare în procedura simplificată a insolvenței.
Dacă vă aflați într-o situație similară, pentru mai multe informații, contactați-ne!
Comments